marți, 15 aprilie 2014

,,Lumea dinozaurilor"

Sunt cele mai interesante animale care au trait vreodata pe Pamant. Disparitia lor este învăluită în mister. Dinozaurii au fost un grup de reptile, in general mari, care au dominat lumea fiinţelor vii de pe Pământ circa 160 de milioaneani si au dispărut brusc acum 65 milioane de ani. În cele 160 de milioane de ani în care au dominat Pământul, au evoluat de la specii primitive mai mici la specii mai mari şi mai adaptate. Paleontologii, cei care studiază viaţa preistorică, îi clasifică în două ordine: Ornitischia (dinozauri erbivori) şi Saurischia (dinozauri carnivori). Unii erau uriaşi şi aveau dimensiuni neintâlnite acum, în timp ce alţii nu depăşeau dimensiunea unui pui de găină. Ordinul Ornitischia. Ornitischienii, cum ar fi Iguanodon, sunt erbivori şi aveau centura pelviană asemănătoare celei a păsărilor. Aveau un număr impresionant de dinţi: Corythozaurus avea 2000 de dinţi şi mandibula mobilă, ceea ce îi permitea să mestece. Ordinul Saurschia. Saurschieni aveau centura pelviană asemănătoare cu cea a şopârlelor şi erau clasificaţi în două categorii: teropodele carnivore, bipede, cum era Tyranozaurus Rex şi sauropodele erbivore, patrupede, cum era Diplodocus. Sauropodele erau cele mai mari animale terestre din toate timpurile. Fosilele sunt rămăşiţe conservate în piatră, ale unor plante sau animale dispărute cu mult timp în urmă. Cele mai frecvente fosile de dinozauri sunt oasele şi dinţii, dar s-au mai găsit multe excremente fosilizate, ouă, urme de paşi şi impresiuni ale pielii. Majoritatea fosilelor sunt descoperite de expeţi, numiţi paleontologi, oameni de ştiinţă care studiază viaţa preistoricică. Ei pun cap la cap oasele şi celelalte mărturii pentru a afla despre dinozauri cât mai multe cu putinţă. Oasele fosilizate ale dinozaurilor trebuie scoase cu grijă din roca înconjurătoare, folosind o serie de instrumente, de la dălţi la pensule fine. Fragmentele de rocă în care se găsesc oase mari sunt împachetate în manşoane de ipsos, pentru a fi protejate în timpul transportului. Înainte de a fi luat fiecare os este fotografiat. Dezgroparea fosilelor poate dura săptămâni, aşa că oamenii de ştiinţă instalează adesea tabara lângă situl fosilifer. Reconstituirea scheletului. Într-un laborator sau în muzeu experţii îndepărtează roca din jurul fosilelor. Ei reconstituie, pe cât posibil, scheletul iniţial. Urmele de pe oase arată unde se prindeau muşchii şi îi ajută pe cercetători să reconstituie modelul viu. Richard Owen, născut în Lanchester, Anglia, a fost un anatomist, dar şi un strălucit paleontolog. El a fost primul care a folosit termenul de dinozaur, care înseamnă "reptilă teribilă", într-un studiu din 1842. De asemenea a arătat că aceste animale avea membrele ca nişte coloane, spre deosebire de cele ale şopârlelor moderne, care sunt întinse şi că de aceea trebuie incluse în categorii diferite. e

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu